Biserica din Grinăuţi-Moldova de la 2001 încoace

Păr. Gheorghe Plevan a deservit parohia din Grinăuţi Moldova timp de 16 ani până în 2006. În anul 2001, P.S. Doremidont, Episcop de Edineţ şi Briceni, a trimis ajutor părintelui Gheorghe, pe diaconul Rostislav Gadâmba, iar ca dascăl soţia diaconului - Veronica Gadâmba.

În anul 2005 diaconul Rostislav Gadâmba a fost hirotonit preot de către P.S. Doremidont în satul Maramonovca, Donduşeni.
În anul 2006, după o boală grea, păr. Gheorghe Plevan a decedat, fiind înmormântat de către un sobor de preoţi în frunte cu P.S. Doremidont, în faţa bisericii vechi din Grinauţi-Moldova.

După înmormântare preotul Rostislav Gadâmba a fost numit de către P.S. Doremidont, în funcţia de paroh al bisericii cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului” din Grinauţi-Moldova.
Odată cu venirea părintelui Rostislav Gadâmba, se începe reparaţia bisericii vechi. În anul 2001 biserica a fost gazificată şi vopsită pe dinafară. Astfel biserica veche a fost transfomată în biserică de iarnă. Dar aceasta, avea nevoie de reparaţie capitală în interior. După moartea păr. mitrofor Gheorghe Plevan, păr. Rostislav Gadâmba, a făcut un apel către credincioşii din Grinauţi-Moldova, cu scopul de a strânge suma necesară pentru reparaţia bisericii vechi. La apel au răspuns pozitiv domnul Marcel Răducanu şi domnul Anatol Rusu.
Din creştinii locali l-au susţinut material pe părintele Rostislav Gadâmba, fraţii Maranciuc, familia Negritu Ursu şi alţi creştini din localitate. În prezent se fac pregătiri pentru a acoperi cu tablă biserica veche. Toate lucrările se fac cu ajutorul sătenilor şi cu ajutorul creştinilor de pretutindeni.
În anul 2008 a fost acoperită cu tablă cupola bisericii de la clopotniţă de către Nicolae Căpăţână şi fraţii Maranciuc.

Despre binefăcătorii bisericii din Grinăuţi-Moldova

În anul 2001, cu ajutorul părintelui Rostislav Gadâmba se începe reparaţia bisericii vechi prin gazificare şi încălzire centrală. După moartea păr. Gheorghe Plevan, părintele Rostislav Gadâmba a făcut apel către toţi creştinii din satele Grinăuţi-Moldova, Grinăuţi-Raia, Gara Rediul Mari, pentru a face o reparaţie capitală la biserica veche. Sfinţia sa, a luat listele creştinilor, care locuiesc în capitala Chişinău şi ia vizitat pe fiecare în parte cerându-le ajutor pentru reparaţia bisericii. La apelul său au răspuns domnul Marcel Răducan împreună cu Anatol Rusu. Domnul Victor Coşuleanu, domnul Ion Ursu cu Larisa Ursu. Paralel în sat a fost organizat de către mironosiţele contemporane doamna Anişoara Negritu, în Grinăuţi-Raia, doaman Silvia Putină, la Gara Rediul Mari doamna Maria Rusu, Nina Rusu, Natalia Cibotari şi altele. Pe banii obţinuţi s-au cumpărat analoage noi, policandru nou şi s-a făcut un iconostas nou, cadonat de către Marcel Răducan cu Anatol Rusu. Tot dumnealor au adus meşteri din Peresecina, pentru reparaţia internă începând de la podele şi terminând cu tavanul.

Reparaţia dinautru cu iconostas şi podelele şi policandru a fost sponsorizate de către Marcel Răducan şi Anatol Rusu. Pentru schimbarea uşii de la intrare, a contribuit domnul Lupu.
Din creştinii care s-au mai evedenţiat la reparaţia bisericii vechi, sunt fraţii Maranciuc, Valentin, Ioan, Mihai, starostele bisercii Boris Negritu, domnul Cibotari Romeo şi alţii.

Nu a stat în lături nici primăria din Grinăuţi Moldova în frunte cu primarul Oboroc Igori, care au reparat ferestrele bisericii vechi şi a promis ajutor în anul curent 2009 în jurul la 10 mii lei pentru a schimba acoperişul bisericii cu tablă.
Un mare ajutor la acoperirea bisericii vechi, la dat meşterul din sat Nicolae Căpăţână, ajutat de Valentin Maranciuc, Ion Maranciuc, Mihai Maranciuc, Constantin Vrabie, Grigore Crăciun, Gheorghe Iacobciuc şi am vrea să amintim despre Anatol Rusu şi Tosea Putină, care au ajutat la electrificarea bisericii.
Paralel cu meşterii lucrau şi mironosiţele, care aduceau hrană şi o pregăteau în storojca bisericii pentru lucrători zi de zi. La pregătirea mesei zilnic a fost Libua Coşuleanu, ajutată de Ana Căpăţină, Maria Untu, Elena Ursan şi de starostele bisericii Boris Negritu. Starostele organiza pe mahala în fiecare zi producte proaspete.
Mai este mult de lucru pentru sfânta biserică şi creştinii care doresc să o susţină pot apela la starostele Boris Negritu ori la părintele Rostislav Gadâmba, dând ajutor în bani şi în merinde. Datorită părintelui Rostislav, în fiecare an în satele Grinăuţi-Moldova, Grinăuţi-Raia, Gara Rediul Mari se strânge jertfă pentru mănăstirile Frumoasa, mănăstirea Coada Iazului. În prezent s-a organizat jertfă pentru mănăstirea Rughi.
Zilnic la biserică lucrează palamar de acum Valentin Marenciuc, ajutat fiind de fratele Ioan şi Mihail şi de finul său Serghei.
Dorim să amintim despre fântânarii satului Ion Rusu şi Petru Untul care au umplut satele dimprejur cu fântâni ci apă potabilă bună, pe care în fiecare an părintele Rostislav Gadâmba le sfinţeşte a doua zi de Duminica Mare.
Fie ca Bunul Dumnezeu să ajute primăria, care conlucrează cu biserica spre a îndeplini un proiect important de apeduct şi canalizare şi pentru a forma zona de odihnă pentru creştinii satului. Dumnezeu să-i întărească pe toţi creştinii din Grinăuţi-Moldova, pentru a ajuta satul şi sfânta biserică.

Despre mironosiţe şi pictorii din sat

În anul 1945-46 pentru biserica din Mihălăşeni şi din Grinăuţi-Moldova, pregătea prescuri Ursu Alexandra Nicolaevna. După îmbolnăvirea ei în biserica din Grinăuţi, cocea prescuri pentru biserică Bădărău Maria Fiodorovna. Dar cu vârsta începând din anii 1970, prescuri a început a coace Bădărău Eufrosonia Penteleievna.

Din anul 1978, în Grinăuţi-Moldova, părintele Gheorghe Plevan a binecuvântat-o pe doamna Guţan Maria Vasilevna. Şi până în prezent, dumneaei cu multă dragoste, necătând la vârsta înaintată de 84 de ani, continuă să coacă prescuri pentru trebuiţa bisericii din Grinăuţi. N-am vrea să uităm şi de pictorii din Ginăuţi-Moldova, care contribuie la înfrumuseţarea bisericii noi şi vechi cu frumoase icoane, frumoase steaguri. Am vrea să menţionăm pe domnul Solodchi Mihail Vasile împreună cu soţia Alexandra. Îmi amintesc şi de pictorul Bălan Andrei Constantin, Dumnezeu să-l ierte!

Mult au contribuit la înfrumuseţarea bisericii, pictorii aduşi de la Vadul ui Vodă, de domnul Marcel Răducan şi Anatol Rusu. Aceşti pictori au pictat iconostasul bisericii vechi din Grinăuţi.
În anul 1953 în timpul reparaţiei bisericii vevhi pe dinăuntru, au fost invitaţi din satul Cernoleuca doi pictori, care au pictat pereţii cu diferite icoane, la care am participat şi eu, pe când aveam 10 ani.
Până în prezent mult contribuie la înfrumuseţarea bisericii vechi, palamarul Valentin Marinciuc. Necătând la familia lui numeroasă, dumnealui pleacă des în pelerinaj la mănăstirea Nicoreni, raionul Drochia. Din atelierul mănăstirii domnul Valentin, aduce diferite icoane , rămi pentru icoane, cărţi cu conţinut religios, CD-uri cu conţinut religios, pentru biserică, mai ales pentru copii şi tineret.
Am dori din tot sufletul ca primăria din Grinăuţi-Moldova în frunte cu primarul Oboroc Igor Ion, cu mai mult drag să contribuie la reparaţia bisericii vechi şi noi.

Despre Staroste, palamar şi mironosiţe.

Pe timpul părintelui Andrei Donos, staroste a fost domnul Coşuleanu. Palamar a fost Efrem Bolbocean şi domnul Nicolae Bădărăru. Mironosiţe, femeile care purtau grijă de sfânta biserică, au fost următoarele: Eudochia Plăcintă, Natalia Negritu, Maria Bădărău, Maria Balan şi altele. Împreună cu dânsele, mergeam la mănăstirea Călărăşeuca, unde se adunau creştini din mai multe localităţi. Seara cântau cântece creştineşti, ascultam Vecernia, Utrenia, Sf. Liturghie şi aceasta a fost primele grăunţe care au încolţit în sufletul multor copii.

După anul 1943, după retragerea părintelui Andrei Donos, în Grinăuţi-Moldova, a fost rânduit părintele Pavel de la Mihălăşeni, care făcea o liturghie la Mihălăşeni şi una la Grinăuţi. Staroste era pe atunci domnul Pavel Rusu.
Din anul 1949 este îndreptat de Episcopia din Chişinău părintele Gheorghe Moroşanu, staroste a fost ales Ion Lupu (Vanica Lupu). Palamar era pe atunci Efrem Bolbocean şi Nicolae Bădărău. Dascăl a fost Nicolae Chişcuţă, care cu multă dragoste conducea corul din Grinăuţi.
După închiderea bisericii, în anul 1959, biserica rămâne în grija starostelui Vanica Lupu şi Simeon Bădărău, care fusese la părintele Gheorghe Moroşan, preşedinte de revizie.
Datorită acestor oameni, se organizează reparaţia bisericii cu creştinii din sat. S-au evedenţiat atunci Alexei Bădărău, Vasile Ursan, Ioan Căpăţină, Nicolae Guţan, Gheorghe Ursan şi alţii.
Anume Gheorghe Ursan şi cu Nicolae Guţan, fiind veterani de război au fost de nenumărate ori la Episcopia din Chişinău cu cerere să li se trimată preot în sat.
În anul 1988, a fost trimis de Episcopia din Chişinău, preot în satul Grinăuţi-Moldova, părintele Gheorghe Plevan, dascăl Andrei Fiodorovici Solodchi. Palamari Andrei Cebotari.
Am vrea să accentuăm şi asupra femeilor mironosiţe ca Vera Zariciuc, Anastasia Negritu, Efrosinia Bădărău, Alexandra Belciug cu fata, Ileana Ursan cu fata. Ajutau la curăţenie şi la amenajarea bisericii în Postul Mare şi la Sfintele Paşti.
Dacă noi am vorbi despre femeile care au ajutat biserica în timpul reparaţiei cu toate cele necesare ar trebui sa menţionăm tot satul.
În timpul cât biserica a fost închisă, corul din Grinăuţi Moldova era condus de domnul Mihail Rusu şi de aceia coriştii nu au uitat să-l slăvească pe Dumnezeu în aceşti 29 de ani de prigoană.

Despre corului bisericesc din Grinauţi-Moldova (1930-2008)

După anul 1930, în biserică paroh devine părintele Andrei Donos. Dumnealui căuta în tot chipul să selecteze din şcoală un cor, pentru biserică. La selectarea corului la ajutat dascălul Teodor Xenofontovici Lunga, după dânsul, a fost invitat dascăl şi învăţător de muzică domnul Popovici, după care domnul Dulipovici. Dumnealor îmreună cu dascălul bătrân Teodor Xenofontovici Lunga, au format un cor de 44 de personae pe toate patru voci.
În 1943, corul din Grinăuţi-Moldova, a luat primul loc pe republică. Ceea ce este fixat pe fotografie, de pe pragul bisericii vechi anul 1943, condusă de dascălul Gheorghe Strugaru. După evenimentele din 1944, părintele Donos s-a refugiat la Iaşi.
În anul 1949 în Grinăuţi este trimis paroh părintele Gheorghe Moroşan, dascăl Chişcuţă Nicolai. El organizează corul vechi, pe care îl conduce timp de 3 ani. După Nicolae Chişcuţă, în sat este chemat de părintele Gheorghe Moroşan, dascăl, Andrei Feodorovici Solodchi. Cu care a lucrat până în anul 1958. În 1959 este chemat preot paroh părintele Gheorghe Strugaru, fost dascăl al bisericii.
Din anul 1988 până în 2001, Andrei Feodorovici Solodchi, a fost dascăl cu părintele Gheorghe Plevan. Din anul 2001, de către P.S. Dorimedont, Episcop de Edineţ şi Briceni, a fost îndreptat ca dascăl Veronica Gadâmba. Dumneaei, a format un cor din fetiţe tinere, cu care în 2008, la mănăstire la Călărăşeuca a primit o diplomă de onoare.

Construcţia bisericii de piatră din Grinăuţi-Moldova (1991-1995)

Foto pe scările bisericii vechi din Grinăuţi Moldova.

În anul 1991 la părintele Gheorghe Plevan, a venit preşedintele colhozului domnul Bobeico Constantin Petrovici, cu primarul de atunci Serghei Nesteriuc şi iau spus: părinte biserica aceasta e veche, ar fi bines să zidim una nouă. Cum părinţii voştri v-au lăsat-o pe aceasta, aşa şi voi trebuie să lăsaţi ceva urmaşilor voştri.
Părintele le-a răspuns, nu avem bani pentru aşa construcţii. Preşedintele i-a răspuns colhozul are 5 milione de ruble şi cu dânsele putem să începem construcţia bisericii. Atunci domnul Nesteriuc a spus că şi primăria v-a da ajutor pentru construcţia noii biserici. La auzul acestor cuvinte, s-a alăturat, directorul de colectare a pâinii din Gara Rediul Mari, domnul Mihail Vasilevici Ursan. Dumnealui a dat ajutor 2 milione de ruble. Paralel cu aceasta, Alexei Bădărău şi cu Petru Negritu au fost însărcinaţi din partea bisericii să strângă ajutor de la creştinii din sat, stabilind taxa de 50 de ruble de la fiecare persoană.
În anul 1995 biserica nouă a fost sfinţită de Î.P.S Valdimir Mitropolit al Chişinăului, în data de 26 noiembrie 1995. La sfinţirea bisericii, au mai participat păr. Gheorghe Moroşan, păr. Vasile Plăcintă şi alţi preoţi.
Însă părintele Gheorghe Plevan, bucuros de noua biserică a uitat de cea veche

În timpul prigoanei comuniste (1944-1989)

În urma evenimentelor din 1944, părintele Andrei Donos, se refugiază la Iaşi. În biserica din Grinăuţi Moldova, bunelul Simeon Bădărău aducea de la centrul raional Ocniţa, cu căruţa pe părintele Vasile Moschiţchi.

În 1948, este numit în fucţia de paroh părintele Pavel din Mihălăşeni. Acest părinte, până în anul 1949 făcea o slujbă la Mihălăşeni şi una la Grinăuţi Moldova.

Din iulie 1949 la Grinăuţi Moldova a fost îndreptat părintele Gheorghe Moroşanu (originar din s. Clocuşna, Ocniţa). Părintele Gheorghe Moroşanu a păstorit în condiţii grele. Odată în timpul Postului Mare anul 1952, a fost întâlnit de directorul şcolii şi secretarul de partid, care i-au zis: leapadă măi felonul ista şi hai cu noi la şcoală., vei preda muzica, noi ţi-om da salariu., vei merge cu noi la distracţii, în pădure, ţi-om da fete tinere, tot ce-ţi trebuie ţie. La ce rost să-ţi pierzi tinereţea cu 2-3 moşnegi în biserică. Preotul la unul i-a zis câine păros, iar la al doilea dobitoc umflat. Şi a intrat în biserică plângând. Atunci bunelul Siemon Bădărău l-a întrebat: De ce plângi cinstite părinte? Iar părintle, i-a povestit toate cele întâmplate. Eu eram de faţă când bunelul i-a zis: să vezi ci-o să fie cu dânşii.
În 1958, preoteasa părintelui Gheorghe Moroşanu, (preoteasa Liusia), îl convinge pe păr. Gheorghe, să treacă în Ocniţa. Dar în Ocniţa, păr. Gheorghe, a slujit numai 6 luni, după care din 1959 până în 1969, a fost deportat în Ucraina în localităţile Clembovca şi Babcinţî, reg. Iampol.
În 1958 în satul Grinăuţi-Moldova este trimis în locul păr. Gheorghe Moroşanu, păr. Gheorghe Strugaru. La un praznic în Grinăuţi – Raia în 1959, dascălul Andrei Solodchi a zis o frază, precum că lui i-a fost mai bine în timpul românilor, decât în prezent. La această frază i-a răspuns aspru Dumitru Colesnic: Ce ţie nu îţi place puterea sovietică? Cu această întrebare, discuţia a luat sfârşit.
Dumitru Colesnic a mers la Sovietul Sătesc şi a declarat ce a zis dascălul Andrei Solodchi. Preşedintele Sovietului Sătesc de atunci tovarăşul Berco, a zis: trebuie de scris că preotul a zis dar nu dascălul, în acest fel noi vom putea închide biserica din sat. Plângerea a fost înaintată pe numele părintelui Gheorghe Strugaru la Episcopia din Chişinău. Şi astfel părintele Gheorghe Strugaru a fost înlăturat din funcţia de preot paroh a bisericii din Grinăuţi-Moldova, biserica rămânând sub supravegherea staorestelui Lupu Ion.
Starostele Lupu Ion şi cu bunelel Simeon Bădărău au păzit biserica timp de 29 de ani, până în anul 1988.

Fiind lipsit de drepturi preotul Gheorghe Strugaru, conducerea şi apărarea bisericii revine starostelui de atunci Ion Lupu (Vanica Lupu, bunelul preotesei Mariana Gheras). Pe dumnealui îl ajuta Semion Bădărău, fiindcă biserica trebuia să achite la la “Raifinotdel” secţia financiară, suma 1400 de ruble. Ion Lupu împreună cu Semion Bădărău, au umblat prin sat, au strâns jertfă şi au plătit suma respectivă, iar banii rămaşi i-au folosit pentru vopsirea bisericii pe dinafară.
Într-o zi moş Vanica Lupu a găsit uşa de la pălămăria bisericii deschisă şi a aflat căp biserica a fost jefuită de nişte infractori necunoscuţi. Dar furtul nu a răcit inimile starostelui Vanica Lupu şi Semion Bădărău, dimpotrivă ei iarăşi strâng jertfă şi vopsesc biserica pe dinăuntru şi ograda.
La vizita secretarului II din Edineţ, a văzut că toată ograda bisericii e plină de lume, care vopseau, curăţeau biserica şi nu au putut face nimic. Cheile de la biserică au rămas la Semion Bădărău. După moartea lui, cheile au rămas la feciorul său - Alexei Bădărău. Pe parcursul acestor 29 de ani, toate necesităţile creştinilor, le îndeplineau părintele Casian Coţaga şi starostele Alexei Bădărău.
Din 1985-1988 biserica din Grinăuţi – Moldova a fost ajutată de părintele Feodor din Dângeni, raionul Ocniţa. Odată cu păr. Feodor a intrat părintele Constantin Ursachi de la Edinet şi a zis: oameni buni aici trebuieşte preot. Dumnezeu a auzit cuvintele blagocinului Constantin Ursachi şi în anul 1988 a fost îndreptat preot la biserica din Grinauţi-Moldova părintele Gheorghe Plevan.